
Într-adevăr, se poate spune că acele patru minute (
Vier Minuten) spun totul despre personajul pe care
Chris Kraus a vrut să-l schiţeze. Jenny von Loeben - interpretată excelent de
Hannah Herzsprung - este o persoană cu un comportament discordant, care trece foarte uşor de la melancolia acordurilor din Schumann la violenţa extremă, de tipul "pianistului" din
De battre mon coeur s'est arrêté. Practic întreg filmul este o pregătire a celor patru minute de ură viscerală, care zguduie, prin acordurile pianului, întreg trecutul celor două personaje: profesoara de pian lesbiană şi tânăra deţinută, abuzată de tată, care-şi ispăşeşte pedeapsa pentru o crimă brutală, pe care nu a comis-o. Din întâlnirea lor se naşte un torent, stăvilit profesionist de regizorul german, care în ciuda unor scăpări cu iz hollywood-ian (tendinţa de victimizare, sentimentalisme & dulcegării), reuşeşte să închege un film foarte bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu