Umorul englezesc e foarte sanatos in doze mici si puternice. Nu stiu daca amestecat cu melancolia da un efect tocmai all right. Daca sunteti dispusi sa testati, incercati filmul asta. Fie ca o sa plangeti, fie ca o sa zambiti, n-o sa va dezamageasca. Nu este o capodopera, e doar un film britanic de suflet, despre relatia tata-fiu. De ce am accentuat britanic? Prietenii stiu de ce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu